My Erasmus: Ioana Onişor

 „... Puteaţi alege calea uşoară- să rămâneţi în ţară, aproape de părinţii şi de prietenii voştri ducându-vă, cel mult, hainele pentru spălat la sfârşitul săptămânii". Dar aţi ales calea dificilă: aţi venit într-o ţară străină, plină de oameni străini, care vorbesc o limbă neobişnuită [...], fără prieteni, fără familie, întrebându-vă cum de am ajuns aici?"- acestea au fost primele cuvinte rostite de profesorul dr. Gregory Ashworth de la Facultatea de Ştiinţe Spaţiale a Universităţii Groningen din cadrul festivităţii de deschidere a noului an universitar.

Discursul său poate fi considerat un prim ghid al unei experienţe majore, care te va însoţi până la sfârşitul şederii tale în Groningen, deoarece, în cuvintele sale, această experienţă este „o călătorie către cea mai importantă descoperire pe care o vei face: călătoria spre cunoaşterea de sine"

Călătoria mea a început astfel într-un oraş care nu cunoaşte decât câteva zile însorite pe săptămână şi cu o bicicletă, cu ajutorul căreia poţi să te bucuri de peisajul tipic olandez (canale pline cu raţe, gâşte sau lebede, casele construite în stil renascentist olandez) şi să ajungi la destinaţia dorită.  În ceea ce priveşte cazarea, în Groningen ai două opţiuni: fie îţi cauţi o cameră la privat prin diferite anunţuri de pe internet, fie apelezi la HousingOffice, o organizaţie care oferă camere de cămin studenţilor străini. Cu cât te înscrii mai repede pentru o cameră, cu atât mai repede reuşeşti să obţii una mai ieftină- chiriile olandeze pentru o cameră depăşesc de foarte multe ori 300 de Euro pe lună.

Prima lună a acestei călătorii a fost petrecută, în cea mai mare parte a sa, cunoscând o multitudine de persoane venite de pe tot cuprinsul globului, dar ale căror nume le uiţi imediat. Totuşi, nu este nicio problemă, deoarece Groningen oferă foarte multe oportunităţi de a cunoaşte alte persoane şi de a te distra, mai ales că acest oraş găzduieşte atât de multe cluburi încât nici dacă te-ai duce într-unul în fiecare noapte nu ai reuşi să le vizitezi pe toate! Erasmus Student Network se ocupă în general cu aceste activităţi şi este cea mai simplă modalitate de a experimenta viaţa de student Erasmus.

Bineînţeles, o componentă destul de semnificativă a experienţei mele a fost facultatea şi cursurile la care am participat. Profesorii se aşteaptă de la studenţi să lucreze şi să se documenteze atât individual, cât şi în grupe de câte 2, 3 sau 4 persoane. Pentru fiecare seminar ai la dispoziţie câteva zile să pregăteşti tema săptămânii respective (cerinţele şi instrucţiunile le găseşti pe platforma de studiu Nestor), iar un eseu de 3000 de cuvinte îl poţi pregăti într-o lună şi jumătate, de exemplu. Examenele au constituit, pentru mine, o adevărată provocare. Oricât te-ai pregăti, tot va exista o întrebare la care nu vei avea răspuns! Faptul că sistemul olandez de notare are ca nota minimă 6 iar nota cea mai mare nu trece de 8 poate părea frustrant la început, însă foarte mulţi studenţi olandezi se ghidează după mentalitatea 6-lui (învaţă doar să treacă). Cu toate acestea, la cursuri nu vei întâmpina plictiseala deoarece profesorii oferă studenţilor o gamă variată de stiluri de predare: cursurile sunt antrenante, interactive şi la câteva dintre ele studenţii trebuie să predea, cu intervenţii minime din partea profesorilor.

Într-o călătorie te poţi afla în situaţii în care ai nevoie de ajutor. Biroul internaţional al Facultăţii de Litere (Faculty of Arts) a fost un real sprijin în această experienţă: întrebări sau documente de semnat- reprezentanţii erau foarte bucuroşi să îţi răspundă şi prompţi în ajutorul acordat!

Ţara lui Van Gogh este o opţiune potrivită pentru un semestru Erasmus: o ţară mică, străbătută de canale, plată, dar cu o ofertă generoasă în ceea ce prieşte obiectivele turistice, olandezi politicoşi (însă rezervaţi), studenţi aparţinând unei varietăţi de naţiuni, un curriculum şcolar în care eşti antrenat să înveţi într-un mod sistematic, şi un pas deosebit către viitorul tău profesional. Este o experienţă care îţi va dezvălui, într-adevăr, propriul sine, cu limitele şi posibilităţile sale.